Un atac de panica este o aparitie brusca, intensa a stresului sau a fricii. Aceste sentimente se intensifica in jur de 10 minute dupa care incep sa se estompeze. Atacurile de panica pot aparea in orice moment al zilei sau al noptii. Oamenii pot experimenta un atac de panica fara avertizare. Unii pot avea atacuri dese, neasteptate. Cei care au atacuri de panica frecvente pot incepe sa identifice anumite declansatoare, cum ar fi stresul la locul de munca sau teama de a zbura. Cu toate acestea, atacurile de panica nocturne pot avea loc fara declansator si pot trezi o persoana din somn.

Atacuri de panica noaptea

Poate fi dificil pentru o persoana sa se calmeze dupa ce a avut un atac de panica in timpul noptii. Deoarece exista mai multi factori potentiali de risc si cauze ale unui atac de panica, este posibil ca o persoana sa poata suferi atacuri de panica si noaptea. Cu toate acestea, exista foarte putine cercetari cu privire la panica nocturna. Persoanele care au atacuri de panica pe timp de noapte, au de obicei si atacuri de panica in timpul zilei. Cand un atac de panica are loc noaptea sau in timp ce o persoana doarme, poate fi dificil pentru ea sa se calmeze din nou. Teama de reaparitie a atacului de panica impiedica persoana sa adoarma din nou, ceea ce poate duce la pierderea somnului si cresterea stresului / oboselii.

Cauze

Oamenii de stiinta inca nu inteleg pe deplin cauzele exacte ale atacurilor de panica, atat ziua cat si noaptea. Cu toate acestea, unii factori pot face mai probabil ca o persoana sa experimenteze un atac de panica. Acestea includ:

  • genetica  
  • tip de personalitate
  • evenimente de viata  
  • chimia creierului

Simptome

Transpiratia este un simptom comun al atacurilor de panica. Un atac de panica, in timpul zilei sau noaptea, apare atunci cand o persoana prezinta 4 sau mai multe dintre urmatoarele simptome:

  • transpiratie
  • frisoane
  • sentimente de lesin
  • greata
  • Palpitatii 
  • ameteli  
  • nesiguranta
  • tremuraturi
  • teama de moarte
  • depersonalizare  
  • senzatii de lipsa de respiratie
  • sentimente de sufocare
  • frica de a nu pierde controlul
  • durere sau disconfort in piept
  • parestezie sau senzatii de furnicaturi sau amorteala
  • derealizare sau sentimente de irealitate

Unele persoane pot prezenta mai putin de 4 dintre simptomele enumerate in timpul unui atac. In aceste cazuri e vorba de un atac de panica cu simptome limitate. Atacurile de panica sunt legate de anxietate. Anxietatea poate determina o persoana sa prezinte simptome fizice. Ceea ce face un atac de panica diferit de anxietatea generala este viteza de debut (atingerea unui varf in 10 minute) si intensitatea simptomelor. Conform Asociatiei de Anxietate si Depresiune din SUA, anxietatea afecteaza aproximativ 40 de milioane de adulti (18,1% din populatie). Cu toate acestea, doar 36,9 la suta dintre ei solicita tratament pentru afectiunea pe care o au.

Cum sa faci fata

Inainte, in timpul si in urma unui atac de panica o persoana poate incerca mai multe metode pentru a se calma. Acestea includ:

  • Sa se concentreze pe respiratie folosind respiratii lente, profunde
  • Sa se gandeasca la lucruri pozitive
  • Sa se concentreze pe relaxarea muschilor  
  • Sa indeparteze cauzele care ii provoaca anxietate
  • Sa vorbeasca cu o persoana draga
  • Sa bea apa lent
  • Sa-si distraga atentia privind ceva din apropiere
  • Sa incerce sa-si puna ordine in ganduri
  • Sa faca exercitii usoare sau sa iasa in parc (de preferat insotit)

Diagnostic

Psihiatrul este acela care pune diagnosticul de specialitate. Pentru a determina daca pacientul a avut un atac de panica sau e vorba de o alta afectiune, cum ar fi tiroida sau boli de inima, care ar putea prezenta simptome similare, va va cere sa:

  • efectuati o examinare fizica completa
  • efectuati analize de sange pentru a verifica daca sunt probleme cu tiroida
  • efectuati teste, cum ar fi o electrocardiograma, pentru a verifica starea de sanatate a inimii
  • discutati istoricul familial, nivelul de stres, temerile si preocuparile 

O persoana poate primi un diagnostic de tulburare de panica daca:

  • se confrunta cu atacuri de panica repetate neasteptate
  • atacurile nu pot fi asociate cu alte conditii de sanatate psihologica sau fizica
  • atacurile sunt insotite de 1 sau mai multe luni de ingrijorare pentru a avea un alt atac

Chiar si fara un diagnostic de tulburare de panica, exista tratamente disponibile.

Tratament  

Tratamentul formal al atacurilor de panica va implica de obicei medicamente, psihoterapie sau o combinatie a acestora. 

Terapia este adesea prima linie de terapie pentru persoanele care se confrunta cu atacuri de panica. Terapeutul ajuta o persoana sa se confrunte si sa inteleaga simptomele atacului de panica intr-un mediu controlat, sigur. Odata rezolvata frica, acesta poate ajuta o persoana sa evite atacurile viitoare. In plus, un psihiatru poate prescrie unul sau mai multe medicamente pentru a ajuta la tratarea anxietatii. 

  • inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, care sunt antidepresive
  • inhibitori ai recaptarii serotoninei si norepinefrinei, care sunt de asemenea antidepresive
  • benzodiazepinele, care sunt sedative pe care o persoana ar trebui sa le utilizeze rar datorita riscului de dependenta

Aceste medicamente ar putea provoca reactii adverse. Daca o persoana are reactii adverse dupa ce a luat un medicament pentru atacuri de panica, ar trebui sa discute cu medicul ce i le-a recomandat.

Terapia si medicamentele sunt metode foarte eficiente pentru a preveni atacurile viitoare si pentru a face simptomele mai usor de gestionat. Atacurile de panica (de zi si de noapte) sunt tratabile. Majoritatea persoanelor care urmeaza un plan de tratament vad rezultate pozitive si simptome reduse. Noi va recomandam sa apelati cu incredere la psihoterapie scurta strategica asa incat sa va recuperati in timp record.