Depresia de Sarbatori. Forme subtile, atitudini si comportamente

depresia de sarbatori

Depresia de sarbatori provoaca multe probleme oamenilor. Poate fi vorba de Craciun, Anul Nou sau Paste, situatia este similara pentru cei suferinzi.

Poate si pentru ca e un context asemanator. Aceste perioade in care oamenii iau vacanta si au timp pentru ei in loc sa le aduca odihna, bucurie, socializare reala, le provoaca mai mult disconfort si autocritica. Scot in relief nereusitele. Poate pentru ca se tot fac comparatii cu alte persoane.

Daca ne-am opri la analiza si concluzie, n-ar fi asa rau. Dar devenim autocritici. Practic, ne punem niste ochelari care altereaza perceptia pe care o avem cu privire la lucrurile care au fost sau care urmeaza sa se petreaca. Chiar daca n-am vrea sa procedam asa, suntem puternic influentati de media si de societate in general incat mergem si noi cu turma, cum se spune. 

Cum recunosti depresia de sarbatori si formele sale mai subtile 

Atitudinea

  1. Ai un stil negativ de a face fata problemelor – Toata lumea are probleme. Unii au probleme mici, altii probleme mari. Conteaza foarte mult atitudinea pe care o ai in fata problemelor, pentru ca ea indica si rezolvarea acestora. Daca stilul tau este unul negativ inseamna ca va dura mult pana vei reusi sa iesi din acest cerc vicios si implicit pana cand vei gasi o cale de rezolvare. Nu lasa dificultatile sa te sece de energie, foloseste-le pentru dezvoltarea ta emotionala, umana. Gandeste-te ca o dificultate are menirea de a te intari, de a te face sa devii inventiv si creativ si ca sigur are rezolvare. Ca lucruri bune si folositoare vor iesi din aceasta situatie dificila in care te afli.
  2. Esti pesimist si critic cu privire la tine insuti/insati – Nu strica sa-ti faci din cand in cand autocritica. Adica sa recunosti cinstit fata de tine si cei apropiati ca o mai dai si in bara. Cu totii gresim. Dar daca te concentrezi pe greseli, deficiente si neajunsuri e ca si cum ti-ai taia creanga de sub picioare. Depresia de sarbatori va invinge in aceasta batalie. Ai nevoie de tine ca sa mergi inainte, nu-i asa? Accepta greselile, cauta rezolvari in mod constructiv si… mergi inainte!

Comportamentul

  1. Ganditul repetitiv merge mana in mana cu depresia de sarbatoridaca stii ca esti predispus la depresie din diverse motive, evita sa te gandesti repetitiv la probleme. Asa nu vei face altceva decat sa iti adancesti depresia de sarbatori, nu sa gasesti solutii la problemele prezente.
  2. Daca ti-ai dat seama ca ai devenit repetitiv – opreste-te!  Este un semnal pe care trebuie sa-l iei in serios. Opreste-te. Gaseste lucruri placute si folositoare de facut. Fa treburi gospodaresti, fa sport, intalneste-te cu familia si prietenii in locuri interesante. Gaseste-ti un hobby nou.
  3. Iti disturba atentia de la prioritatile curenteIntr-o astfel de ipostaza nu te mai poti concentra la treburile pe care le ai de facut. Poate ca esti la munca, poate ca esti in vacanta dar ai o multime de lucruri de facut. Daca intr-o singura zi ti-ai pierdut focalizarea din cauza gandurilor repetitive legate de ce nu merge in viata ta, fa-ti o lista de prioritati si tine-te de ea cu rigurozitate. La sfarsitul zilei vei fi prea obosit pentru ganduri nefolositoare.

Iata ce poti face

Gandeste cu folos: 

  1. Anticipeaza – daca ai patit-o in anii trecuti poti preintampina problema anul asta, o poti minimiza. Nu lasa lucrurile de rezolvat in ultimul moment. Lucreaza la modul tau de a fi in fiecare zi. Traieste constient ca fiecare lucru pe care il faci are niste consecinte in viata ta. Unele bune, altele mai putin bune. Dar ai puterea de a schimba o mare parte din lucrurile acestea rele sau daunatoare. Fa tot ce poti tu mai bine pentru ca la sfarsitul anului sau in preajma vreunui moment de bilant sa nu ai regrete. Atunci cand stii ca ai facut tot ce ti-a stat in putinta, critica si vinovatia nu vor mai avea putere asupra ta.
  2. Pune intrebarile corecte – “De ce eu?” este o intrebare gresita. Inseamna ca te vaicaresti, ca nu lupti cu depresia de sarbatori. Daca te intrebi “De ce?” inseamna ca vrei sa afli care sunt cauzele lucrurilor rele sau nereusitelor din viata ta. Intrebarea buna te va conduce catre un raspuns bun. Acest fel de autoanaliza este constructiv, te face sa vezi ceea ce poti schimba tu. Cu exactitate ce se afla in puterea ta. Si, desigur, variabilele de care trebuie sa fii constient. Alte exemple de intrebari bune sunt: „Cu ce contribui eu la starea mea?”,  „Ce imi place si ce anume as schimba la viata mea?”. Cautarea raspunsurilor e un bun prilej sa vezi ca e nevoie sa-ti faci ordine in ganduri. Sa stii exact ce vrei. Asa iti poti face un plan practic de actiune. 

Pune in aplicare ce-ai decis: 

  1. Treci la actiune – Nu te ajuta prea mult daca doar stai si te gandesti la ce n-a mers. Gandeste-te, evalueaza cat mai obiectiv si treci la treaba. Toate lucrurile acelea bune care doresti sa ti se intample pornesc de la tine. Tu le initiezi, tu le concepi, tu muncesti la ele, tu le prioritizezi. Hai, spor la treaba!
  2. Fa-ti planuri concreteSunt persoane care fac planuri pe care nu le implinesc niciodata. De ce? Pentru ca planurile sunt bune pe hartie, nu sunt practice. Nu au scopuri rezonabil de atins. Poti sa-ti propui sa construiesti o masina de ultimul tip in propriul garaj fara un buget alocat, dar vei reusi sa implinesti un asemenea plan? E cel putin fantezist si copilaresc.
  3. Ajusteaza-ti asteptarile – Daca te astepti ca anul acesta sa fii declarat angajatul anului, sa ti se tripleze leafa si sa primesti ca prima o vacanta in Caraibe, risti sa fii dezamagit. Ajusteaza-ti asteptarile in functie de contextul in care traiesti. Fii pregatit sa faci eforturi pentru a reusi, pentru a-ti atinge visul si pentru a-ti implini planurile. Lucrurile bune nu se petrec peste noapte. Daca asa ar sta lucrurile nici nu te-ai bucura prea mult cand ti-ar reusi ceva.

Dupa cum vezi nu e chiar asa de greu sa eviti aceste probleme sau sa te recuperezi in cazul in care ti-au dat ceva batai de cap in trecut. Dar daca simti ca esti depasit, fa-ti programare la un cabinet psihologic pentru psihoterapie.