Copiii sunt adevarate comori daca stii sa-i cresti si sa-i faci sa dea ce au mai bun in ei. Dar sa fii un parinte bun nu e deloc un lucru usor. S-au scris mii de carti de parenting si se vor mai scrie, dar oricat le-am citi nu ne vor face mai buni parinti. Multi cunoastem teoria, problema e practica.

“Copilul meu o sa faca ce-i zic!”

Cei mai multi parinti pornesc la drum in cresterea copiilor de la preconceptii diverse. Enumeram cateva: copilul meu o sa fie ceea ce eu n-am reusit sa fiu, copilul meu o sa fie un om de succes, o sa fie puternic si respectat, copilul meu n-o sa treaca peste cuvantul meu, o sa faca ce-i zic, etc. Si sunt multe aceste preconceptii. Dar probabil cea mai raspandita este aceasta – copilul meu o sa faca ce-i zic. De fapt, copiii nu fac niciodata ceea ce li se spune, ci exact invers. Si nu trebuie sa te gandesti mult ca sa fii de acord cu noi. Copilul este o copie a parintelui sau. El nu face ce i se spune, el face ceea ce-l vede pe parintele sau facand. Daca parintele e nevos, tranteste lucruri prin casa, e mereu nemultumit, vorbeste urat, minte si face orice ca sa-si atinga scopurile, etc exact asa vor face si copiii lui. Indiferent ce le-ar spune parintele sa faca. Copilul percepe ca normalitate si model de urmat ceea ce vede in familie. El isi copiaza parintii dar si pe alti adulti din preajma lui. Copilul nu are alte repere de viata decat ceea ce vede. Sfaturile, recomandarile, vorbele trec usor pe langa el, le uita, nu le da importanta.

Fii constient ca esti urmarit

O sa spui “parca ar fi la Big Brother!”, dar cam asa stau lucrurile. Orice vorbesti se va intipari in mintea copilului. Orice faci, va face si el sau ea la fel. Comportamentul tau va genera modele de comportament cu copii si la ele se vor raporta intreaga viata. Se va intampla rar sa-si puna intrebarea “lucrul asta pe care l-am invatat de la parinti, chiar e bun?”. Practic parintele creeaza un calapod pentru viata copilului. Si lucrul asta incepe de la varste fragede. Cand dai copilul la gradinita este deja format dupa modelul familiei de provenienta. Asa ca incepe sa-l educi bine chiar de la stadiul de bebelus. Supravegheaza-ti vorbirea, gesturile, faptele, principiile de viata, relatiile cu parintii si prietenii, raportarea la munca, etc. Sunt o gramada de lucruri de lamurit si pus in randuiala chiar inainte sa vina pe lume copilul. Daca vrei ca fiul sau fiica ta sa aiba un start bun in viata incepe sa-ti pui in randuiala propria viata.

Nu trai cu iluzia ca va fi bine chiar si daca nu faci nimic

Sunt multi parinti care se plang de copiii lor ajunsi deja adulti. Se plang ca nu fac ce ar trebui, sa li se inseala asteptarile. Ca au vieti ratate, ineficiente, impastiate. Si e adevarat. Sunt multe probleme de relationare intre copii si parinti dar si intre parinti si copii. Se intampla adesea ca parintii sa nu-si creasca copiii asa cum trebuie la tinerete iar la batranete sa aiba asteptari mari de la ei. Copiii ofera ceea ce au primit. Nu au cum sa ofere ceva ce nu au. Vrei sa ai copii afectuosi si grijulii la batranetea ta ca parinte? Ofera-le aceleasi lucru atunci cand ei sunt mici. Vrei sa faci din ei oameni mari? Creste-i cu atentie si cu principii. E o stransa legatura intre ceea ce oferi si ceea ce primesti. Ofera mult si vei primi mult. Stim, o sa spui ca nu e mereu asa. Si e adevarat, nu e mereu asa. Dar acestea sunt exceptii. Daca nu faci lucrurile importante la vremea lor, de ce mai astepti rezultate? Astepti roadele unei seminte pe care n-ai plantat-o atunci cand trebuia.

Ce se mai poate face?

N-ai fost un parinte bun? Nu te-ai priceput, n-ai stiut, ai facut ce-ai putut? Trage linie peste tot ce a fost si iarta. Ca si cum nimic n-ar fi gresit intre tine si copiii tai. Acm aveti o noua sansa sa luati relatiadintre voi de la capat. Fara neiertare, fara resentimente, fara reprosuri. Sterge totul cu buretele. Sadeste acum samanta lucrurilor bune pe care le vrei parte din viata copiilor tai. Daca nu te descurci singur, cere ajutorul unui psihoterapeut. Va merita efortul.

Ai fost un copil neglijat, neiubit, neinteles, batut? Si tu trebuie sa ierti. Un parinte care ti-a aplicat asemenea crestere n-a avit nici el o viata mai buna. Ti-a dat atat cat a primit si el la randul lui. Iarta-l. Accepta-l asa cum e pentru ca oricum prea multa vreme nu mai are. Nu-l trata cu rautate, nu-i face reprosuri, nu pastra in memorie toate lucrurile rele pe care ti le-a facut. Si pune punct aici! Tu trebuie sa oferi copiilor tai mai mult decat atat. Invata din durerile suferite sa fii un parinte bun pentru copiii tai. Fii tu bun cu ei si ei vor invata bunatatea de la tine. Si cercul vicios care ti-a provocat durere si tristete in copilarie se va incheia cu tine.

Recunoaste adevarul

Sunt multe relatii de familie frante. Multi copii isi urasc parintii si multi parinti sunt indurerati din cauza copiilor. Si sunt situatii foarte variate. Primul pas in indreptarea lucrurilor este sa recunoasteti ca aveti o problema. Al doilea este ca amandoi sa doriti rezolvarea ei. Al treilea este sa incepeti sa corectati lucrurile pe masura ce va traiti vietile laolalta. Pas cu pas relatiile voastra vor intra pe un nou fagas. Si da, nu trebuie neglijat ajutorul unui psihoterapeut – mai ales in situatiile in care va simtiti depasiti si nu stiti ce sa faceti.

People photo created by freepik – www.freepik.com