In cazul copiilor, grijile exagerate sunt centrate pe evenimente viitoare, comportamente trecute, acceptare sociala, probleme de familie, abilitati personale si performante scolare. Ei nu-si dau seama ca ingrijorarea lor este exagerata, asa ca e necesar ca un adult sa recunoasca anxietatea si sa ceara ajutorul unui specialist. Iata la ce ar trebui sa fie atent un parinte sau un educator/profesor.

Temeri de genul “Dar daca…” situate in viitor

Se spune ca viitorul nu ne apartine si e adevarat. Adica nu stim ce urmeaza sa se intample nici cand suntem copii si nici cand suntem adulti. Nu putem decat sa facem presupuneri cat de cat educate. Insa, daca incerci sa-i spui asta unui copil, nu-i va fi de mare ajutor. Ia ca reper o situatie de care el se teme si depaseste-o de la nivelul lui, comunica cu el despre aceasta situatie din momentul in care vezi ca se teme de ea pana cand  a trecut sau pana cand e clar ca nu s-a intamplat. Atrage-i atentia ca s-a speriat de ceva ce nu s-a intamplat si ca merita ca data viitoare sa NU se mai consume atat. Iar tu ca parinte sau profesor noteaza un simptom de anxietate generalizata.

Perfectionism, autocritica excesiva, teama de a nu face o greseala

Nu e un lucru rau sa inoculezi perfectionismul de la o varsta frageda. Problema se declanseaza cand dorinta de mai bine se amesteca cu spaima si exagerare. Explica-i care sunt limitele pana la care se intinde autoritatea lui, aferenta varstei si rolului sau in respectiva problema. Merita sa dea tot ce are mai bun in cadrul acestor limite. Orice depaseste limitele explicate copilului inseamna ca e o exagerare care nu-l priveste, pentru ca nu poate face mai mult.

Se simt vinovati pentru orice posibil dezastru

Sunt multe lucruri rele care se intampla in jurul nostru si copiii se simt foarte expusi. Invata copilul sa faca lucruri bune, morale, de buna calitate tot timpul. Daca va stii ca tot timpul a facut tot ce a putut va scapa treptat de sentimentul de vinovatie.  

Sunt convinsi ca au ghinion si ca o sa se repete o situatie neplacuta

Poate ar fi cazul sa li se explice ce este acela Ghinion. Pentru ca de cate ori ceva nu merge ei aud cuvantul “ghinion”. Asadar, ghinionul este un complex de factori care nu pot fi controlati. Nici macar adultii nu pot face mare lucru in aceasta privinta. Si daca nici ei nu pot schimba lucrurile, de ce s-ar ingrijora un copil? Arata-i lucruri adecvate pentru care merita sa se preocupe la varsta pe care o are. Fara sa exagereze, desigur, dar nici sa ajunga la iresponsabilitate.

Au nevoie permanenta de aprobare si asigurare

Majoritatea copiilor au nevoie de aprobarea parintilor, mai ales la varste mici. Pe masura ce socializeaza cu alti copii, merg la gradinita sau la scoala, aceasta nevoie se diminueaza. Daca copilul tau are in continuare acest comportament incearca sa-i amintesti de lucrurile bune pe care le-a facut pana atunci si treptat sa-i contruiesti increderea in fortele proprii.

E posibil sa nu le poti face pe toate cu copilul tau. Sa te simti depasit in anumite aspecte. Cere ajutorul unui specialist si vei vedea ca lucrurile se pot schimba. Copilul tau merita sa-si traiasca viata in tihna si bucurie, nu in frica si ingrijorare.

People image created by Bearfotos – Freepik.com