Tulburarea distimica. Cauze, factori de risc si complicatii

Tulburarea distimica se instaleaza adesea in copilarie sau in tinerete si trece neobservata si deci ramane netratata. Abia dupa cativa ani pacientul sau apropiatii sesizeaza ca ceva nu e in regula si cer ajutor medical.

Cauze

Cauzele Distimiei nu sunt cunoscute cu precizie desi toata lumea ar dori sa le cunoasca. Specialistii banuiesc ca ar fi vorba de un complex de factori. Inainte de toate e vorba de functionarea creierului pacientului si de echilibrul substantelor chimice de care depinde acesta. Pot chiar sa existe diferente fizice si aspectul si functionarea creierului pacientului afectat de Distimie. Da, unele trasaturi pot fi mostenite. Insa, asta nu e un motiv ca fii sa-si acuze parintii ca “le-au dat o boala cu buna stiinta”. Nu, n-au stiut si nici n-au vrut acest lucru. Niciun parinte nu-si doreste asa ceva. Distimia poate fi declansata si de anumite evenimente traumatice sau dureroase din viata pacientului: pierderea cuiva drag, probleme financiare, stres persistent, etc. Toate acestea sau poate numai unele dintre acestea fac ca o persoana sau alta sa fie afectata de aceasta forma de depresie.

Factori de risc

Unele persoane au un risc mai crescut de distimie decat altele. Daca ai in familie persoane care sufera de depresie sau tulburari de personalitate inseamna ca ei reprezinta un factor de risc pentru tine. Nu, nu e ca atunci cand boala de ia. Bineinteles ca nu. Insa e vorba de o inrudire genetica, un risc la care esti expus. Mai conteaza si traumele acumulate in viata pacientului si atitudinea pe care acesta o are in fata dificultatilor, daca este negativist, este dependent de alte persoane, are stima de sine scazuta, e pesimist si autocritic.  

Complicatii

Distimia este o forma de depresie care poate dura ani de zile pana la diagnosticare. Asa ca scade calitatea vietii pacientului si il expune la depresie majora, anxietate si tulburari de dispozitie. Il poate face sa creada ca daca abuzeaza de substante (alcool, energizante, droguri, medicamente, etc) o sa ajunga sa se simta mai bine. Dar asta este o capcana. Pacientul va ajunge sa aiba dificultati de relationare, conflicte in familie, dureri generalizate, boli fizice, ganduri sinucigase, etc. Niciuna dintre acestea nu suna optimist, nu-i asa?

Citeste articolul in care am detaliat simptomele distimiei si cere ajutor medical. Nu trebuie sa ajungi la complicatii. Chiar meriti sa traiesti frumos, sa fii sanatos si sa ai relatii bune cu cei din jurul tau. Invata sa ai grija de tine si sa-ti acorzi prioritate atunci cand e necesar.