Balbaiala. Ce trebuie sa stii in cazul balbaielii la copii
Balbaiala sau balbismul este o tulburare de vorbire care poate afecta persoane de orice varsta, dar care sunt mai des intalnite la copii. Practic, persoanele balbaite se chinuie sa exprime ceea ce doresc – repeta cuvintele, se intrerup, se crispeaza, transpira, se inrosesc la fata, etc. Dupa cum se vede, nu este doar o tulburare de fluenta verbala. 90% dintre cazurile de balbism apar la copii de 3-5 ani, in majoritate baieti. Balbaiala nu trebuie confundata cu dificultatile initiale care apar atunci cand un copil abia invata sa vorbeasca. Acestea persista de cativa ani si copilul nu are abilitatea de a le corecta de unul singur.
Ce anume declanseaza balbaiala?
S-au efectuat mai multe studii in domeniu si s-a ajuns la concluzia ca balbaiala este produsa de dezechilibre la nivelul sistemului nervos sau din cauza unor intarzieri in dezvoltarea psiho-fizice generale a copilului. Factorii de mediu si cei emotionali au si ei o contributie in declansarea balbaielii. Greselile facute de parinti in educatia copiilor, tulburarile emotionale ale celor mici, stresul si conflictele din familie pot afecta copiii mai mult decat cred adultii.
Tipuri de balbaiala
- Balbaiala clonica sau primara. Dificultatile de vorbire se manifesta doar la nivelul exteriorizarii sunetelor, la inceputul sau sfarsitul unei propozitii. Nu prezinta si manifestari de fortare fizica.
- Balbaiala tonica sau secundara. Aceasta forma de balbaiala este insotita de fortare fizica iar copilul este constient de acest lucru. Incearca sa se controleze dar nu reuseste si in final verbalizarea este una exploziva.
- Balbaiala mixta. Aceasta forma imbina caracteristicile celor doua de mai sus, una fiind mai pronuntata decat cealalta. Si persoanele cu balbaiala mixta sunt constiente de problema pe care o au.
- Balbismul neurogen. In acest caz creierul persoanei este afectat in zona vorbirii (disfunctii ale semnalelor nervoase). Aceasta forma de balbism se intalneste mai mult la persoane adulte cu traumatisme cerebrale, accidente vasculare, etc.
Iata ce poti face pentru suferindul de balbism
- Tratati persoana cu rabdare, acordati-i timp mai mult pentru verbalizare.
- Pastrati contactul vizual cu persoana asa incat sa-i aratati ca o urmariti cu atentie.
- Comentati relaxat ceea ce spune dar nu puneti prea multe intrebari la care i-ar fi greu sa raspunda.
- Invatati toata familia sa n-o preseze, critice sau tachineze. Este un efort colectiv de recuperare.
- Obisnuiti-l sa citeasca. Stapanirea unui vocabular mai bogat ajuta atunci cand vrea sa se exprime.
- N-o puneti in situatii jenante, n-o grabiti, nu-i impuneti aceleasi standarde ca altor persoane.
Daca cel mic primeste un diagnostic de balbism, indiferent de forma, e indicat sa mergeti la un logoped pentru sedinte de recuperare. Cu cat luati masuri mai repede cu atat rezultatele vor aparea mai repede. In paralel cu psihoterapia, aplicati si recomandarile de mai sus in mijlocul familiei.
