Ce este insomnia?

Insomnia nu înseamnă doar „nu pot adormi” – este o tulburare medicală recunoscută, care afectează calitatea, durata și eficiența somnului, indiferent cât timp petreci în pat. Poate apărea ca dificultate de adormire, treziri frecvente în timpul nopții, trezire precoce dimineața sau somn neodihnitor – chiar dacă ai dormit suficiente ore.

Insomnia devine clinică atunci când apare cel puțin 3 nopți pe săptămână, timp de minimum o lună, și perturbă funcționarea diurnă: oboseală persistentă, iritabilitate, scăderea concentrării sau lipsa de energie. Nu este o simplă „noapte albă”, ci un desechilibru al ritmului circadian, adesea întreținut de gânduri repetitive, comportamente de evitare sau obiceiuri nocive.

În terapia scurtă strategică, privim insomnia nu ca o consecință, ci ca un sistem autoperpetuant: cu cât încerci mai mult să „forțezi” somnul, cu atât acesta devine mai evaziv. Prin strategii personalizate – cum ar fi paradoxul intențional, restructurarea rutinelor sau decuplarea patului de starea de veghe – reînvățăm organismul să recunoască somnul ca pe un proces natural, nu ca pe o performanță de realizat.

Uneori, insomnia este doar vârful unui iceberg. Poate ascunde afecțiuni medicale sau psihologice, cum ar fi anxietatea, depresia, apneea în somn sau disfuncții tiroidiene. Insomnia cronică nu apare dintr-o zi în alta – se instalează treptat, adesea alimentată de strategii bine intenționate, dar contraproductive.

Insomnia nu reflectă slăbiciunea, lipsa de voință sau „gânduri negative” – este o tulburare tratabilă, recunoscută de clasificările internaționale (DSM-5, ICD-11). Afectează peste 30% din populația adultă la un moment dat. Vindecarea nu necesită „a dormi mai mult”, ci a înțelege și a reconfigura relația ta cu somnul.

Tipuri de insomnii

Insomnia nu este o singură afecțiune, ci un spectru larg de tulburări ale somnului, fiecare cu caracteristici, cauze și mecanisme specifice. Înțelegerea tipului tău de insomnie este esențială pentru a alege strategia terapeutică potrivită – fie că vorbim de igienă clasică a somnului, de modificări comportamentale sau de intervenții psihoterapeutice precum terapia scurtă strategică.

Clasificarea modernă distinge între insomnia tranzitorie, intermitentă și cronică, dar și între tipurile funcționale – în funcție de momentul nopții în care apare perturbarea. Mai jos, le prezentăm clar și practic.

După durată și frecvență

  • Insomnia tranzitorie – apare ocazional, adesea declanșată de evenimente acute: stres profesional, examene, călătorii, schimbări de mediu. Durează sub 3 săptămâni și de obicei se rezolvă spontan sau cu ajustări simple ale stilului de viață.
  • Insomnia intermitentă – apare episodic, în valuri, legată de contexte recurente (ex: perioade de final de trimestru la serviciu, crize familiale). Persoana poate avea luni bune, urmate de săptămâni cu somn deteriorat.
  • Insomnia cronică – persistă minimum 3 nopți pe săptămână, timp de peste o lună, și afectează semnificativ funcționarea zilnică. Adesea devine un sistem autoperpetuant: cu cât te temi mai mult să nu dormi, cu atât somnul devine mai evaziv. Recunoașterea semnelor insomniei cronice este primul pas spre vindecare.

După momentul în care apare perturbarea

  • Insomnia de adormire – îți ia mai mult de 30 de minute să adormi după ce te-ai întins în pat. Adesea alimentată de anxietate anticipatorie („Ce fac dacă nu adorm?”) sau de utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.
  • Insomnia de menținere a somnului – te trezești frecvent în timpul nopții și ai dificultăți să readormi. Poate fi cauzată de apnee, dureri cronice, reflux sau gânduri invazive.
  • Insomnia de trezire timpurie – te trezești cu mult înainte de ora dorită (ex: la 4 dimineața) și nu mai poți readormi. Este frecvent asociată cu depresia sau disfuncțiile tiroidiene.
  • Somn neodihnitor – chiar dacă dormi 7–8 ore, te trezești obosit, ca după o noapte albă. Adesea legat de somn fragmentat, apnee nediagnosticată sau stres cronic.

După cauză

  • Insomnia primară (idiopatică) – nu are o cauză medicală sau psihologică identificabilă. Poate debuta încă din copilărie și persistă pe viață. Unele forme sunt pur neurofiziologice.
  • Insomnia secundară – este provocată de alte afecțiuni: afecțiuni tiroidiene, apnee, dureri cronice, anxietate, depresie sau efecte adverse ale unor medicamente.
  • Insomnia comportamentală – apare în special la copii, dar și la adulți cu ritualuri nocive (ex: adormitul pe canapea, utilizarea patului pentru muncă sau filme).
  • Insomnia legată de substanțe – generată de cafeină, alcool, nicotină sau anumite medicamente. Chiar și o ceașcă de cafea la prânz poate perturba somnul pentru persoanele sensibile.

Fiecare tip de insomnia răspunde la strategii diferite. Insomnia tranzitorie poate fi rezolvată cu igiena somnului; cea cronică, însă, necesită adesea o intervenție psihoterapeutică specializată. În terapia scurtă strategică, nu tratăm „insomnia” în general, ci sistemul specific care o întreține în cazul tău.

Cauze comune ale insomniei

Insomnia nu apare din senin – este întotdeauna declanșată sau întreținută de unul sau mai mulți factori, care pot fi psihologici, medicali, comportamentali sau de mediu. Deși uneori pare că „nu ai niciun motiv să nu dormi”, adesea mecanismele insomniei sunt subtile și se instalează treptat, alimentate chiar de eforturile tale bine intenționate de a „încerca să dormi”.

În terapia scurtă strategică, nu căutăm doar „ce te ține treaz”, ci ce anume consolidează sistemul insomniei – uneori, tocmai dorința excesivă de a adormi devine obstacolul principal.

Cauze psihologice și emoționale

  • Anxietatea și îngrijorarea anticipatorie – teama de a nu dormi devine un cerc vicios care împiedică somnul
  • Depresia – adesea însoțită de treziri precoce sau somn neodihnitor; insomnia poate fi primul semn al depresiei
  • Stresul cronic – din muncă, relații sau instabilitate financiară menține corpul în stare de alertă
  • Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT) – cosmarurile și hipervigilența nocturnă perturbă adormirea
  • Gândurile repetitive – „ruleta gândurilor” după ce te-ai întins în pat
  • Perfecționismul și autosolicitarea excesivă – creierul nu se oprește pentru că simți că mai ai ceva de făcut

Cauze medicale și fiziologice

  • Afecțiuni tiroidiene – hipertiroidismul crește metabolismul și provoacă agitație nocturnă; mai ales la femeile în perimenopauză
  • Apneea în somn – trezirile repetate din cauza opririlor respiratorii creează o senzație de somn „rupt”
  • Dureri cronice – artrita, fibromialgia, migrenele sau refluxul gastric împiedică relaxarea
  • Sindromul picioarelor neliniștite – senzația de a mișca picioarele face imposibil somnul
  • Afecțiuni cardiace sau pulmonare – respirația grea sau ritmul cardiac accelerat generează disconfort
  • Dezechilibre hormonale – menopauza, sarcina sau fluctuațiile legate de ciclul menstrual

Cauze legate de stilul de viață și comportament

  • Consumul de cafeină sau alcool seara târziu – cafeina rămâne în organism până la 12 ore; alcoolul fragmentează somnul profund
  • Expunerea la ecrane înainte de culcare – lumina albastră inhibă melatonina, hormonul somnului
  • Lipsa unui program de somn regulat – adormirea și trezirea la ore diferite deranjează ritmul circadian
  • Folosirea patului pentru alte activități – muncă, filme sau socializare asociază patul cu starea de veghe
  • Mesele copioase la cină – digestia grea provoacă disconfort și reflux
  • Somnul de zi prea lung sau prea târziu – reduce „presiunea somnului” acumulată până seara

Cauze de mediu

  • Zgomotul – trafic, vecini, sforăitul partenerului
  • Lumina – becuri de veghe, reclame stradale sau ecranele din cameră
  • Temperatura necorespunzătoare – camerele prea calde sau prea reci împiedică somnul profund

Insomnia rar are o singură cauză. Adesea, un factor declanșator inițial (ex: stres la serviciu) devine cronic prin mecanisme comportamentale (ex: teama de pat, verificarea ceasului încontinuu). Acesta este exact punctul în care terapia scurtă strategică acționează: nu tratează doar simptomele, ci reconfigurează sistemul care le întreține.

Simptomele insomniei

Insomnia nu este doar “a nu putea adormi” – este o tulburare complexă care afectează atât somnul, cât și viața de zi cu zi. Simptomele sale se manifestă pe mai multe niveluri: emoțional, cognitiv, fizic și comportamental. Pe durata nopții, somnul devine neodihnitor; în timpul zilei, organismul și mintea plătesc prețul acestei perturbări.

Conform criteriilor internaționale de diagnostic (DSM-5 și ICD-11), insomnia devine o afecțiune clinică atunci când persistă cel puțin 3 nopți pe săptămână, timp de minimum o lună, și determină un disconfort semnificativ sau deteriorarea funcționării sociale, profesionale sau personale. Nu este vorba despre o noapte albă ocazională, ci despre un model repetitiv care afectează calitatea vieții.

În terapia scurtă strategică, simptomele insomniei sunt văzute ca părți ale unui sistem autoperpetuant: cu cât te străduiești mai mult să dormi, cu atât somnul devine mai evaziv. Gândurile anticipative (“Ce fac dacă nu dorm?”), comportamentele de evitare sau ritualurile forțate creează un cerc vicios care întărește tulburarea.

Simptome legate de somn

  • Dificultăți de adormire – îți ia mai mult de 30 de minute să adormi după ce te-ai întins în pat
  • Treziri frecvente în timpul nopții – te trezești de mai multe ori și ai probleme să readormi
  • Trezire precoce dimineața – te trezești cu mult înainte de ora dorită și nu mai poți dormi
  • Somn neodihnitor – chiar dacă ai dormit suficiente ore, te trezești obosit, ca după o noapte nedormită
  • Anxietate anticipatorie legată de somn – începi să te îngrijorezi încă din seară: „Oare voi dormi astăzi?”
  • Evitarea patului – îți amâni culcarea din frică că nu vei adormi
  • Asocierea patului cu starea de veghe – patul devine locul unde stai treaz, nu locul de odihnă
  • Vise intense sau coșmaruri – somnul REM devine agitat, iar trezirea e însoțită de stres

Simptome diurne (efecte ale insomniei asupra zilei)

  • Oboseală persistentă – senzație de epuizare fizică și mentală, indiferent de activitatea desfășurată
  • Scăderea concentrării și a atenției – dificultăți în urmărirea conversațiilor, cititului sau a sarcinilor complexe
  • Lipsă de energie – indiferență față de activitățile zilnice, apatie sau inerție
  • Iritabilitate și labilitate emoțională – reacții exagerate la frustrări minore, plâns neașteptat sau agresivitate verbală
  • Anxietate crescută – senzația că nu ai control asupra vieții, datorită epuizării sistemului nervos
  • Tulburări de memorie – uiți nume, întâlniri sau instrucțiuni simple
  • Somnolență diurnă – adormi neașteptat (ex: la birou, în transport) sau simți nevoia constantă de a te culca
  • Dureri fizice neexplicate – cefalee, tensiune musculară, dureri abdominale legate de stresul cronic

Cum recunoști că ai o problemă reală?

Insomnia nu este o slăbiciune sau o „fază”. Dacă simptomele de mai sus te afectează mai mult de 3 nopți pe săptămână și simți că viața ta de zi cu zi este compromisă (productivitate scăzută, relații tensionate, scăderea plăcerii de a trăi), e momentul să acționezi.

Insomnia este o tulburare tratabilă, dar rar se rezolvă singură. Așteptarea pasivă „să treacă” adesea consolidează mecanismele care o întrețin. Intervenția terapeutică precoce poate întrerupe acest cerc vicios în câteva ședințe.

⚠️ Atenție: Dacă insomniei i se adaugă gânduri de devalorizare, lipsă de sens sau idei de sinucidere, este esențial să consulți imediat un psiholog sau psihiatru. Ajutorul este eficient și accesibil – nu ești singur(ă).

Diagnostic și evaluare

Insomnia nu este doar o senzație subiectivă de „somn prost” – este o tulburare recunoscută clinic, cu criterii clare de diagnostic. Pentru a distinge între o noapte ocazională nedormită și o insomnie care necesită intervenție, specialiștii folosesc instrumente standardizate și o evaluare completă a istoricului tău de somn.

Conform DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică în Psihiatrie) și ICD-11 (Clasificarea Internațională a Bolilor), pentru ca insomnia să fie considerată o afecțiune medicală, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • Somn insuficient sau de calitate slabă cel puțin 3 nopți pe săptămână
  • Semnele persistă minimum o lună
  • Simptomele cauzează suferință semnificativă sau afectează funcționarea diurnă (muncă, relații, sănătate)
  • Insomnia nu se datorează exclusiv unei alte afecțiuni medicale, psihiatrice sau a consumului de substanțe

Cum evaluează un specialist insomnii?

Diagnosticul nu se bazează doar pe ce spui tu, ci pe o combinație de instrumente:

  • Jurnalul de somn – ține-l 1–2 săptămâni: notează ora la care te culci, cât îți ia să adormi, trezirile nocturne, ora trezirii și starea de odihnire dimineața
  • Interviu clinic detaliat – despre obiceiuri, stres, anxietate, istoric medical și medicație
  • Scări de evaluare standardizate – cum ar fi Insomnia Severity Index (ISI) sau Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI)
  • Teste suplimentare – doar dacă e suspectată o altă tulburare (ex: apneea în somn, sindromul picioarelor neliniștite)

Când merită să consulți un specialist?

Nu aștepta ca insomnia să devină cronică. Caută ajutor dacă:

  • Nu dormi suficient mai mult de 2–3 săptămâni
  • Te simți obosit, iritabil sau ineficient în fiecare zi
  • Începi să te temi de pat sau eviți culcarea
  • Observi că alte simptome apar – dureri, anxietate intensă, scădere în greutate, palpitații

Diagnosticul corect este primul pas către vindecare. Mulți oameni tratează insomniile cu pastile sau „sfaturi de pe internet”, fără să înțeleagă mecanismul specific care le întreține. În terapia scurtă strategică, evaluarea este personalizată: nu doar „ai insomnie?”, ci „ce anume transformă somnul într-un dușman, pentru tine?”

⚠️ Atenție: Dacă insomnii se combină cu gânduri de sinucidere, teamă extremă de a adormi sau episoade de sufocare nocturnă, caută ajutor imediat. Acestea pot indica afecțiuni grave (ex: apnee severă, tulburare psihotică sau anxietate cu panică) care necesită intervenție urgentă.

Tratamentul insomniei prin Terapia Scurtă Strategică

Ca specialist în Terapia Scurtă Strategică, abordez insomnia nu ca pe un simptom izolat, ci ca pe un sistem autoperpetuant – un cerc vicios de gânduri, emoții și comportamente care se hrănește singur. Această abordare, dezvoltată la Mental Research Institute din Palo Alto și perfecționată de Giorgio Nardone, oferă soluții practice, rapide și personalizate, adesea cu rezultate observabile încă din primele ședințe.

De ce insomnia devine cronică – perspectiva strategică

În Terapia Scurtă Strategică, nu ne întrebăm doar „de ce nu dormi?”, ci „ce anume ți-a transformat somnul într-un dușman?”. Adesea, chiar eforturile bine intenționate – cum ar fi rămânea în pat până adormi, verificarea ceasului încontinuu sau evitarea culcării din frică de a nu dormi – consolidează insomnia. Identificăm și întrerupem aceste strategii paradoxale care întrețin problemele.

  • Abordare non-medicațioasă – focus pe reconfigurarea relației cu somnul, fără dependență de pastile
  • Intervenții precise și personalizate – fiecare caz este unic, iar soluțiile sunt adaptate sistemului tău specific
  • Rezultate rapide – majoritatea clienților observă îmbunătățiri semnificative în 4–8 ședințe
  • Ruperea cercului vicios – tehnici care întrerup anxietatea anticipatorie legată de somn
  • Decuplarea patului de starea de veghe – reînvățarea asociării „pat = somn”
  • Paradoxul intențional – tehnica prin care „încercarea de a nu dormi” conduce, contraintuitiv, la adormire
  • Reînvățarea ritmului circadian – stabilirea unui program predictibil care sprijină somnul natural
  • Reducerea gândurilor repetitive – strategii concrete pentru a opri „ruleta gândurilor” dinainte de culcare

Protocolul terapeutic strategic pentru insomnie

Tratamentul urmează un protocol structurat, validat științific și adaptat nevoilor individuale:

  • Analiza soluțiilor eșuate – identificarea comportamentelor care, fără să știi, au menținut insomnii (ex: rămâi în pat ore întregi, te uiți la ceas)
  • Reevaluarea mediului de somn – recomandări concrete despre dormitor, lumină, zgomot și rutină
  • Prescripții terapeutice paradoxale – exerciții contra-intuitive care reduc presiunea de a „trebui să dormi”
  • Restructurarea obiceiurilor legate de cafeină, alcool și ecrane – ajustări practice bazate pe efectele cafelei asupra somnului
  • Consolidarea somnului prin auto-monitorizare – jurnal de somn și feedback continuu în ședințe

Beneficii ale abordării strategice în comparație cu alte metode

  • Nu tratează doar simptomele, ci sistemul care le întreține
  • Evită dependența de medicamente
  • Funcționează și pentru insomnia cronică – chiar și după ani de suferință
  • Autonomie – înveți să devii propriul terapeut după încheierea tratamentului
  • Complementară terapiei CBT-I, dar mai rapidă și mai flexibilă
  • Eficace în cazurile cu comorbiditate (anxietate, depresie, afecțiuni medicale)
  • Funcționează online – eficacitate dovedită și în sesiuni la distanță
  • Previne recăderile – prin învățarea mecanismelor de menținere a echilibrului somn-veghe

Cercetare și eficacitate: Studiile conduse de Giorgio Nardone arată că peste 80% dintre clienții cu insomnia obțin îmbunătățiri semnificative în maximum 10 ședințe, iar beneficiile se mențin la un an de la finalizarea terapiei. Aceste rezultate sunt confirmate și în practica clinică românească.

Când este recomandată Terapia Scurtă Strategică?

  • Dacă ai încercat igiena somnului, dar insomnia persistă
  • Dacă te-ai obișnuit cu pastilele pentru somn și vrei să te eliberezi de ele
  • Dacă suferi de insomnie cronică (>3 luni)
  • Dacă anxietatea anticipatorie („Ce fac dacă nu dorm?”) te ține treaz
  • Dacă ai încercat deja terapie cognitiv-comportamentală și ai nevoie de o abordare mai rapidă sau mai creativă

⚠️ Important: Dacă insomnia este însoțită de apnee, sforăit intens, senzații de sufocare sau tulburări neurologice, este esențial să consulți un medic pentru evaluare medicală. Terapia Scurtă Strategică poate fi aplicată în paralel, dar nu înlocuiește diagnosticul medical.

Insomnia nu este o condamnare. Este o problemă rezolvabilă – și vindecarea începe cu înțelegerea corectă a mecanismului care o întreține. În sesiunile noastre, nu te voi învăța doar „să dormi”, ci să redezvolți încrederea în capacitatea naturală a organismului tău de a se odihni.

Întrebări frecvente despre insomnie

  • Da. Teamă de pat — cunoscută ca „anxietate anticipatorie legată de somn” — este un semn comun al insomniei cronice. Cu cât te temi mai mult să nu dormi, cu atât somnul devine mai evaziv. În TSS, lucrăm exact la această frică, prin tehnici ca paradoxul intențional („încearcă să rămâi treaz”) care reduc presiunea emotională.

  • Absolut. Somnul nu se „uită” — se întrerupe relația ta cu el. Prin TSS, reînvățăm organismul să asocieze patul cu somnul (nu cu gândurile repetitive sau frustrarea) și să reducem comportamentele care întrețin insomnia. Mulți clienți cu 5–10 ani de insomnie cronica recâștigă somnul în 4–8 ședințe.

  • Pentru că efortul de a controla somnul activează sistemul de alertă al creierului. Când ești relaxat (ex: în weekend, la hotel), nu mai aplici presiunea: „Trebuie să dorm!”. TSS folosește acest principiu prin prescripții paradoxale care inversează dinamica efortului.

  • Într-un anumit sens, da. Insomnia poate apărea ca un simptom al unui sistem în care încerci să controlezi prea mult (gânduri, emoții, performanța). Paradoxal, somnul apare doar când renunți la control. TSS îți oferă strategii pentru a „lăsa să vină” somnul, nu pentru a-l forța.

  • Da. Somnul poate fi neodihnitor chiar dacă durează suficient. Persoanele cu insomnie adesea trec prea puțin timp în fazele profunde de somn sau au un somn fragmentat (microtreziri). Te trezești obosit, ca după o noapte albă.

  • Pentru că tratează simptomul, nu sistemul care-l întreține. Pastilele induc somnul artificial, dar nu reconfigurează relația ta cu somnul. Pe termen lung, creierul devine dependent, iar anxietatea legată de „a nu putea dormi fără ele” se amplifică.

  • Da. Unii oameni normalizează starea de oboseală cronică, iritabilitate sau dificultăți de concentrare. Dacă ai nevoie de cafea pentru a funcționa, eviți sarcinile dimineții sau adormi la birou, e posibil să suferi de insomnie fără să știi.

  • Perfecționismul menține creierul într-o stare de „scanare continuă”: „Am făcut suficient? Ce urmează? Ce am greșit?”. Această hiperactivitate cognitivă blochează tranziția spre somn. TSS te învață să închizi această buclă printr-o ritualizare strategică a gândurilor.

  • Nu. Somnul nu funcționează ca un cont bancar. Deși te poți simți mai bine după un pui de somn, ritmul circadian se destabilizează. Asta duce la „diferența de fus orar social”, care perpetuează insomnii.

  • Pentru că insomnia este adesea haotică, nu liniară. În TSS, nu ne concentrăm pe „de ce azi nu dorm?”, ci pe ce faci în zilele „bune” — și cum să le reproduci intenționat, nu întâmplător.

  • Uneori, da. Când activitățile zilnice par goale sau mecanice, mintea se retrage în noapte pentru a procesa. Somnul devine un spațiu de „rătăcire internă”. TSS integrează adesea reconectarea la sensuri personale ca parte a tratamentului.

  • Nu. Somnul necesită senzația de siguranță fizică și emoțională. Zgomote, iluminat, senzația de vulnerabilitate sau stresul relațional pot preveni somnul profund. Lucrăm și la aceste factori în evaluarea inițială.

  • Nu întotdeauna. Dacă te culci înainte ca presiunea somnului să fie suficientă, rămâi treaz. TSS folosește restricția de somn strategică: te culci mai târziu, dar adormi imediat — ceea ce reconstruiește încrederea în somn.

  • Pentru că în dimineața, anxietatea legată de „trebuie să mă scol” scade, iar creierul se relaxează. Acest tip de insomnie („de trezire timpurie”) este adesea legat de hiperactivitatea matinală a axei HPA (stres-cortizol). TSS oferă strategii pentru a „întârzia” trezirea mentală.

  • Da — și acesta este exact obiectivul TSS. Nu vrem doar să dormi mai mult, ci să te simți în siguranță, relaxat și deschis față de somn. Când redevii un „partener” al somnului, nu un „adversar”, acesta revine natural.

Cum te pot ajuta cu insomnia

Ca specialist în Terapia Scurtă Strategică, înțeleg că insomnia nu este doar „lipsa somnului”, ci un sistem autoperpetuant care te ține prizonier într-un cerc vicios de anxietate, efort și frustrare. Nu aștept ca problema să „treacă de la sine”. Intervin rapid, precis și personalizat pentru a-ți reda capacitatea naturală de a dormi odihnitor — adesea încă din primele ședințe.

Servicii specializate pentru insomnia

🔄

Ruperea cercului vicios al insomniei

Identificăm și întrerupem strategiile bine intenționate (ex: rămâi în pat ore întregi) care, paradoxal, întrețin insomnia.

🛏️

Reasocierea patului cu somnul

Prin tehnici comportamentale, reconstruim legătura „pat = somn”, nu „pat = gânduri, frică sau veghe”.

🌀

Tehnica paradoxului intențional

Îți propun să „încerci să rămâi treaz” — o prescripție care reduce presiunea de a adormi și declanșează somnul natural.

🧠

Oprirea „ruletei gândurilor”

Exerciții concrete pentru a întrerupe g\ndurile repetitive care te țin treaz până dimineața.

⏰

Stabilirea ritmului circadian

Reînvățăm organismul să recunoască orele de somn și veghe, fără forțare sau pastile.

🛡️

Prevenirea recăderilor

Îți ofer instrumente durabile pentru a menține somnul odihnitor chiar și în perioade stresante.

Procesul meu de lucru pentru insomnie

1

Evaluare strategică a sistemului tău de insomnie

Analizăm nu doar câte ore dormi, ci ce anume îți transformă somnul într-un dușman — inclusiv strategiile eșuate pe care le-ai încercat.

2

Identificarea tipului tău de insomnie

Distingem între insomnie de adormire, de menținere, cronică sau legată de anxietate — pentru o intervenție precisă.

3

Prescripții terapeutice personalizate

Primești exerciții contra-intuitive și strategii practice de aplicat între ședințe — adaptate stilului tău de viață.

4

Monitorizare și ajustare continuă

Îmbunătățirile sunt mici, dar măsurabile. Le urmărim împreună și adaptăm intervențiile săptămână de săptămână.

5

Încredere în abilitățile personale

La final, nu vei avea nevoie de mine — vei ști cum să te reglezi singur(ă) și să-ți păstrezi echilibrul somn-veghe.

Ești gata să-ți recâștigi somnul?

Nu trebuie să trăiești cu frica de pat sau cu oboseala cronică. Vindecarea este posibilă — și începe cu o singură discuție sinceră.

Programează o consultație