Cum se manifesta depresia la persoanele cu dizabilitati
Credeati ca persoanele cu dizabilitati nu sufera de depresie? Dimpotriva, sunt foarte predispuse la aceasta afectiune. Neputintele, tratamentele indelungate, dificultatile cotidiene le imping frecvent in depresie. Din cauza ca nu se pot exprima ca toti ceilalti exista riscul ca depresia lor sa fie ignorata. Lucrul acesta le ingreuneaza si mai mult situatia. Daca aveti persoane cu dizabilitati printre cei dragi, fiti vigilenti asa incat sa sesizati primele semne ale bolii si sa cereti ajutor de specialitate. Enumeram mai jos cateva astfel de semne.
- Episoade de plans fara un motiv aparent. Acestea apar mai ales la persoanele care nu-si pot verbaliza starea. Fie nu pot vorbi, fie nu gasesc cuvinte potrivite si atunci singurul mod de descare sufleteasca ramane plansul. Ocazional plansul poate fi de ajutor dar cand devine un obicei, o prezenta aproape zilnica inseamna ca e o problema. Cereti ajutorul unui psihoterapeut. Specialistul va gasi o cale de comunicare cu persoana cu dizabilitati in functie de posibilitatile acesteia.
- Tristete si lipsa de interes fata de lucruri care altadata ii placeau. Nu este de neglijat aceasta stare dar persoana se poate recupera relativ usor. Cineva care o cunoaste bine ii poate face surprize din cand in cand, poate fi scoasa afara ocazional daca vremea si starea fizica ii permite. Orice schimbare poate fi un prilej de reasezare a lucrurilor pe un nou fagas de normalitate. Daca incercarile acestea nu dau roade, ramane sa apelati la specialisti.
- Variatii ale apetitului, prea mult sau prea putin. Chiar daca nu pare ceva important, pentru ca e normal ca ocazional sa mai apara si variatii, alimentatia este in directa legatura cu starea psihica a persoanei in cauza. E bine ca aceasta sa aiba un program bine organizat pentru ca asa se pot sesiza abaterile semnificative. Surprizele alimentare pot fi de ajutor, poate pacientul e doar plictisit sau anumite medicamente interfereaza cu pofta lui de mancare. Dar daca variaza in greutate mai mult de 2-3 kg poate deveni ingrijorator. Cereti ajutor.
- Variatii ale somnului, prea mult sau prea putin. Ca si in cazul alimentatiei, somnul este si el important. Prea putin somn epuizeaza organisnul. Prea mult, tulbura procesele metabolice. Daca tulburarea somnului dureaza de cateva zile si pacientul se resimte, cereti ajutor.
- Refuzul de a lua medicatia pentru dizabilitatea pe care o au. In functie de dizabilitatea pe care o au acest lucru poate fi mai grav sau mai putin grav. Dar nu poate fi neglijat. Daca refuza 1-2 zile poate fi vorba de plictiseala, daca persista in refuz e ceva serios. Daca nu puteti convinge persoana afectata sa ia medicatia, cereti ajutor.
- Refuzul de a comunica cu cei din jur. In general persoanele cu dizabilitati comunica mai greu cu cei din jur. Refuzul acesta poate izvori din oboseala, plictiseala, tristete, dorinta de izolare. Daca in cateva zile nu reusiti sa comunicati ca de obicei se poate ajunge la situatii grave. Cereti ajutorul unui psihoterapeut.
Pentru persoane cu dizabilitati dar si pentru cele fara dizabilitati dar care sufera de o forma de depresie – sau alte afectiuni psihice – recomandam cu caldura psihoterapia scurta strategica. Aceasta este o modalitate rapida, moderna si adaptata la problema pacientului. Specialistul ofera pacientului solutii personalizate care de obicei dau roade in 7-8 sedinte saptamanale. De asemenea, psihoterapia scurta strategica echipeaza pacientul pentru viitor, asa incat sa poata combate depresia singur de la primele semne.
Va asteptam la cabinet ca sa va oferim ajutorul de care aveti nevoie. De asemenea, sunt disponibile si sedinte online pentru persoanele care nu se pot deplasa.
