Razboiul de la granita, anxietatea si stresul posttraumatic

Pana de curand cuvantul „razboi” avea doar o rezonanta teoretica pentru noi, strict istorica. Priveam in trecut, la razoaiele care au afectat sau nu tara noastra in ultimii 50 -100 de ani si nu pricepeam drama umana care s-a petrecut. Cumva, in mod indirect, de cateva zile am dat nas in nas cu razboiul pentru ca-l avem la granita. Stam lipiti de televizor sa aflam vesti: pana unde au ajuns convoaiele? Unde sunt bombardamente? Cati au murit? Cati au ajuns ca refugiati la granitele tarii noastre? Si, mai ales, cand o sa fie pace? Simtim fiorul razboiului pe sira spinarii si ne gandim speriati ca ar putea ajunge si la noi. Acum cuvantul razboi are alta rezonanta, alta semnificatie. Cum sa ne raportam la aceasta noua situatie cand avem frica in san, cum se spune?

Sa admitem ca sunt lucruri pe care nu le putem controla

Din pacate, in cazul unui razboi, sunt foarte putine lucruri pe care le putem controla noi ca oameni obisnuiti. Putem sa controlam felul in care ne raportam la el si lucruri marunte, cotidiene. Daca pana acum n-am facut-o, trebuie s-o facem de acum inainte – sa fim constienti ca vremurile ce vin sunt grele si tulburi, iar noi trebuie sa fim pregatiti sa infruntam orice. Din oameni obisnuiti cu amuzamentul si distractia sa devenim oameni vigilenti si practici, foarte realisti. Sa stim sa reactionam corespunzator la manevrele care se fac la nivel inalt. Si mai sles, sa nu mai luam de bune, toate stirile care ni se indeasa pe gat.

Sa invatam sa ne gestionam anxietatea

N-are rost sa negam, ne este frica de razboi. Suntem oameni, suntem constienti de faptul ca suntem mici si vulnerabili si faimoasele parteneriate strategice nu ajung pana la nivelul omului obisnuit ca sa-i calmeze ingrijorarile pentru ziua de azi si de maine. Ne e frica. Dar nu trebuie sa ne lasam controlati de frica pentru ca vom fi paralizati in a lua decizii si a face lucrurile necesare traiului cotidian. Trebuie sa facem lucruri de folos pentru propria viata, pentru cei dragi si daca ii putem ajuta cumva si pe altii, sa o facem. Trebuie sa gasim curajul si puterea de a merge inainte indiferent de situatiile in care ne gasim.

Sa fim pregatiti pentru vremuri grele

Daca stiti putina istorie si puneti cap la cap niste lucruri, realizati destul de usor faptul ca vietile noastre nu vor mai fi niciodata ca acum 2 ani. Nu vor mai fi ca inainte pentru ca pandemia a schimbat fundamental contextul global iar viitorul va fi presarat de crize economice si de razboaie zonale. Orice credem acum, vom fi serios afectati ca nivel de trai, ca nevoi cotidiene, vom fi afectati emotional de toate cate vor veni. Acum e momentul sa invatam sa fim puternici din toate punctele de vedere. 

Sa ajutam din punct de vedere umanitar cand si cum ne sta in puteri

Sa-i ajutam pe altii care se afla in nevoi si necaz e un lucru natural, implicit si recomandat. Nu stim niciodata cand se intoarce roata si avem si noi nevoie de ajutor. Dar nu asta ar trebui sa avem in minte, ci sa ajutam pur si simplu cu ce putem pe cel in nevoi de langa noi. Cei mai multi n-o sa ajungem in zone de razboi cu convoaie umanitare. Dar putem sa cotizam si noi pentru fonduri de urgenta pentru refugiati. Cat ne sta in putere. Putem sa dam de mancare unui flamand sau o patura sau o haina unuia caruia ii este frig. Greseala pe care o facem mai toti e ca ne gandim ca trebuie sa avem mult ca sa dam mult. Dar lucrurile sunt mult mai simple: fa cu bucurie lucrurile pe care le poti face. Pe langa faptul ca faci un bine, ajuti pe cineva, va creste omenia din inima ta lucru care va produce incredere, bucurie si stabilitate emotionala. Daca te concentrezi numai pe propriile nevoi, vei sfarsi singur si depresiv. Fara putere sa mai lupti inca o zi.

Victimele directe ale razboiului si stresul posttraumatic

Din pacate sunt unii oameni si mai afectati de razboi decat suntem noi, romanii anxiosi: romanii din Ucraina, ucrainienii si chiar unii rusi. E suficient sa vezi un convoi de tancuri, masini blindate si echipamente militare ca sa te sperii, daramite sa-l infrunti cu mainile goale, stiind ca nu te asteapta decat moartea sau chinul unor rani oribile. Daca vezi sau esti afectat de bombe, explozii, daca vezi raniti si morti sau daca esti chiar tu victima… atunci ai razboiul in suflet pentru multa vreme. Adica ajungi sa suferi de stres posttraumatic destul de usor, mai ales daca nu esti un militar obisnuit cu brutalitatea interventiilor de acest gen. 

Cere ajutor la cabinet daca esti afectat de anxietate, stres posttraumatic, etc asa incat sa poti duce o viata normala si de acum inainte.