Refuzul școlar, cunoscut și ca fobie școlară, apare atunci când copilul tău manifestă o teamă intensă față de ideea de a merge la școală. Poate plânge dimineața, spune că îl doare burta sau capul și face tot posibilul să evite plecarea. Nu e o simplă încăpățânare, ci un semnal de anxietate, care are nevoie de înțelegere și sprijin.
De ce copilul refuză să meargă la școală
Refuzul de a merge la școală este, de cele mai multe ori, o manifestare a unor emoții profunde. Printre cauzele frecvente se numără:
- Anxietatea de separare: copilul se teme că ți s-ar putea întâmpla ceva în lipsa lui. Am scris despre asta în anxietatea de separare la copii.
- Anxietatea socială: poate apărea dacă este timid, se teme de profesori sau de reacțiile colegilor. Vezi și modalitățile de încurajare a copiilor cu anxietate.
- Tachinarea sau bullying-ul, inclusiv cel online. Despre cyberbullying.
- Depresia: uneori, refuzul școlar ascunde o stare de tristețe prelungită. Află cum se manifestă depresia.
- Tulburările de învățare: dificultățile nediagnosticate pot aduce frustrare și rușine, iar școala ajunge să fie evitată.
Dacă recunoști copilul tău în ce ai citit și vrei să lucrăm împreună, la cabinet sau online: Psiholog pentru adolescenți →
Cum recunoști fobia școlară
Fobia școlară se poate manifesta prin:
- plâns sau crize înainte de plecarea la școală;
- simptome fizice repetate: dureri de burtă, greață, dureri de cap, care trec adesea în zilele libere;
- întârzieri frecvente și motive aparent întâmplătoare de a lipsi;
- neliniște accentuată duminica seara sau după vacanțe.
Dacă durerile se repetă, du copilul și la medicul pediatru, ca să excludeți o cauză fizică. La cabinet am întâlnit mulți părinți care se simțeau neputincioși în fața acestei situații. Important este să nu pedepsești copilul, ci să încerci să înțelegi ce îl sperie cu adevărat.
Ce întreține refuzul școlar
Fiecare zi petrecută acasă aduce liniște pe moment, și copilului, și părinților. Dar confirmă că școala e locul de care trebuie să te ferești, iar a doua zi plecarea e și mai grea. La fel, negocierile lungi de dimineață sau reasigurările repetate pot întreține frica fără să vrem. Nu e vina nimănui: sunt reacțiile firești ale unui părinte care își vede copilul suferind.
Cum putem ajuta copilul care nu vrea la școală
Procesul implică familia, școala și terapeutul. În Terapia Scurtă Strategică ne uităm mai puțin la „de ce a apărut” și mai mult la ce menține acum problema:
- Pași mici și concreți spre școală, stabiliți împreună, nu impuși.
- Sarcini practice între ședințe, pentru copil și pentru părinți: schimbări mici în felul în care decurg diminețile.
- Colaborarea cu școala, când e nevoie, ca revenirea să fie sprijinită și acolo.
Dacă adolescentul nu vrea să vină la psiholog, puteți veni întâi voi, ca părinți. Se poate începe și cu părinții. Pentru copiii mai mici, vezi pagina de psiholog pentru copii.
Ce poți face acasă
Ascultă-l, arată-i că îl înțelegi, fără să transformi fiecare dimineață într-o ceartă. Păstrează pe cât se poate rutina zilelor de școală, chiar și în zilele în care rămâne acasă. Uneori e nevoie de ajutor specializat: află când e momentul să duci copilul la terapie.
Ne putem vedea la cabinetul din Sectorul 2, de luni până vineri, între 09:00 și 20:00, deci și după școală, sau online, de oriunde sunteți. O ședință durează 60 de minute și costă 250 de lei.
Dacă există un risc imediat (gânduri sau intenții de a-și face rău), sunați la 112. Copiii și adolescenții pot suna gratuit și la Telefonul Copilului, 116 111.
Întrebări frecvente
Îl las acasă când spune că îl doare burta?
Dacă durerile se repetă, mergeți întâi la pediatru. Dacă medicul nu găsește o cauză, zilele petrecute acasă riscă să întărească frica.
Pot veni doar eu, ca părinte?
Da. Mai ales când copilul refuză să vină, se poate începe cu părinții. Schimbări mici acasă pot mișca situația.
Vrei să ne uităm împreună la situația copilului tău? Ședințe pentru adolescenți și părinți, la cabinet în București sau online: Psiholog pentru adolescenți →