5 tipuri de tulburari anxioase de care trebuie sa stii
„Anxietatea” este adesea folosita ca termen general pentru ingrijorare. Dar realitatea este ca exista mai multe tipuri de anxietate – si fiecare are simptome diferite.
Identificarea tipurilor poate fi dificila, in parte, deoarece este posibil sa experimentezi mai multe in acelasi timp. O persoana cu tulburare de anxietate generalizata poate suferi si de atacuri de panica, de exemplu. In timp ce o persoana care are anxietate sociala poate prezenta, de asemenea, simptome de tulburare obsesiv compulsiva.
Tulburarea de panica
Acesta este probabil cel mai incomod tip de anxietate. Se caracterizeaza prin episoade scurte de ingrijorare sau frica foarte intensa, coplesitoare. Declansatorii unei persoane pot fi evidenti (de exemplu stresul) sau necunoscuti.
In timp ce un atac de panica incepe in minte, simptomele fizice sunt foarte reale: pot include palpitatii cardiace, transpiratie, dificultati de respiratie, agitatiee, dureri in piept si greata.
O alta caracteristica a atacurilor de panica este sentimentul de ireal: pacientii cu tulburare de panica pot simti ca lucrurile nu sunt reale sau se vor simti detasati de sine.
Multi oameni vor experimenta cel putin un atac de panica in viata lor, probabil in timpul unei perioade de stres acut. Dar daca ai atacuri de panica mai frecvent sau incep sa-ti perturbe viata (ceea ce te determina sa eviti locurile in care ai avut un atac in trecut, de exemplu), s-ar putea sa suferi de o tulburare de panica.
Anxietatea sociala
Toata lumea se simte nervoasa din cand in cand atunci cand are loc vreun eveniment. Dar oamenii cu anxietate sociala sunt foarte constienti de sine si experimenteaza o teama intensa ca nu cumva sa fie observati si judecati, care pot duce la simptome fizice precum transpiratia, roseata si greata.
Orice situatie sociala poate deveni extrem de stresanta. Oamenii cu anxietate sociala sunt permanent ingrijorati ca vor crea o imagine negativa”. Gandul la propria boala poate sa creasca mai mult anxietatea. Tulburarea aceasta poate face mai dificila dezvoltarea relatiilor interpersonale.
Tulburare de anxietate generalizata
Acest tip de anxietate afecteaza milioane de adulti in fiecare an in lumea intreaga. Tulburarea de anxietate generalizata nu este acelasi lucru cu anxietatea ocazionala.
Persoanele cu anxietate generalizata se confrunta cu o ingrijorare severa si irationala cu privire la declansatorii specifici. Anxietatea provine adesea din viata reala, din factori si circumstante cotidiene, precum sanatatea, finantele si familia. Toate acestea sunt lucruri normale, dar pentru persoanele cu anxietate generalizata, nivelul de anxietate nu este proportional cu cauza.
Sunt excesiv de anxiosi cu privire la o serie de evenimente si au dificultati in a controla o astfel de ingrijorare, pana la punctul in care le afecteaza viata. Persoanele cu anxietate generalizata pot dezvolta, de asemenea, simptome precum oboseala, muschii tensionati sau dificultati de somn si de concentrare.
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarea obsesiv-compulsiva este putin diferita de celelalte tipuri de anxietate. Persoanele cu tulburare obsesiv compulsiva se angajeaza in comportamente repetitive legate de o anumita fobie. Tulburarea obsesiv compulsiva este adesea considerata o forma de anxietate, deoarece persoanele afectate se simt de obicei intens anxioase atunci cand nu sunt in masura sa indeplineasca anumite comportamente sau insarcinari.
O persoana cu tulburare obsesiv compulsiva experimenteaza obsesii, compulsii sau ambele. Obsesiile sunt ganduri recurente nedorite sau intruzive, indemnuri sau imagini care provoaca anxietate si suferinta, iar compulsiile sunt comportamente sau acte repetate pe care o persoana le face pentru a suprima un gand sau o dorinta nedorita.
Cateva simptome comune ale tulburarii includ: spalarea compulsiva a mainilor, curatarea obsesiva, comportamente de „verificare” sau efectuarea de sarcini de numarare. Compulsiile sunt conduse de obicei de frica de germeni sau de contaminare sau de imagini mentale ale scenelor violente.
Stresul posttraumatic
La fel ca tulburare obsesiv compulsiva, stresul posttraumatic este diferita de alte tipuri de tulburari de anxietate. Anxietatea este clar o componenta a stresului posttraumatic, dar este mult mai complexa.
Oamenii dezvolta stres posttraumatic dupa ce au suferit un eveniment extrem de stresant, care poate pune viata in pericol, o vatamare grava sau violenta sexuala. Tulburarea cauzeaza adesea simptomele „reexperimentarii” – sau respingeri ale traumei initiale si ganduri tulburatoare, intruzive, care pot interfera cu relatiile si functionarea zilnica.
Ei sunt deranjati atunci cand sunt expusi unor indicii care seamana cu evenimentul traumatic. Alte persoane cu stres posttraumatic se pot simti constant in tensiune, pot avea probleme cu somnul sau pot experimenta in general sentimente negative.
Cateva recomandari
Vestea buna este ca va puteti recupera din toate aceste forme de anxietate si sa va vedeti de viata asa cum doriti. Insa, trebuie sa stiti ca aceste boli nu trece de la sine. E necesara diagnostcarea corecta si tratarea lor constanta pana la disparitia totala a simptomelor. Spunem aceasta pentru ca majoritatea pacientilor renunta la tratament (medicamentos sau psihoterapie) de indata ce se simt putin mai bine iar apoi experimenteaza o recadere. Asadar, urmati tratamentele recomandate pana cand specialistii spun “gata, sunteti vindecat”. Cand vine vorba de psihoterapie, va recomandam psihoterapia scurta strategica pentru ca este eficienta, rapida si va echipeaza pentru viitor. In aproximativ 8 sedinte veti observa o imbunatatire vizibila sau o recuperare completa.