5 tipuri de tulburări anxioase de care e bine să știi

La cabinetul meu, aud des întrebarea „Ce fel de anxietate am?”. Este firesc să te întrebi asta, mai ales când simți că îngrijorarea te copleșește. „Anxietatea” este un termen general, dar în realitate vorbim despre mai multe tulburări anxioase, fiecare cu propriile simptome și cauze. Împreună le putem înțelege mai bine, pas cu pas.

1. Tulburarea de panică

Este una dintre cele mai intense forme de anxietate. Se manifestă prin atacuri de panică – episoade scurte, dar extrem de puternice, de frică și disconfort. Poți simți palpitații, respirație dificilă, transpirație, amețeală sau senzația că pierzi controlul. Aceste reacții sunt reale și pot fi epuizante.

Dacă ai trecut prin atacuri de panică, s-ar putea să te regăsești în experiențele celor care le-au depășit prin terapie scurtă strategică. Este important să știi că aceste episoade se pot trata eficient.

2. Anxietatea socială

Persoanele cu anxietate socială simt o teamă intensă de a fi judecate sau evaluate negativ. Poate fi greu să vorbești în public sau chiar să stai într-un grup. Corpul reacționează prin tremur, greață sau înroșirea feței.

Am detaliat mai multe despre cum poți depăși frica de judecată și cum să te simți mai încrezător în relațiile cu ceilalți. Cu suportul potrivit, poți învăța să te simți în siguranță în contexte sociale.

3. Tulburarea de anxietate generalizată

Este o formă persistentă de anxietate, în care îngrijorarea pare că nu se mai oprește. Grijile se pot lega de familie, sănătate, serviciu sau bani. Chiar și fără o cauză concretă, mintea rămâne în alertă.

Simptomele fizice includ oboseală, tensiune musculară, dificultăți de somn și concentrare. În ghidul despre cum poți scăpa de anxietate am explicat strategii simple care te pot ajuta să recapeți controlul.

4. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

Persoanele cu TOC au gânduri recurente (obsesii) și comportamente repetitive (compulsii) menite să reducă anxietatea. De exemplu, spălatul excesiv pe mâini sau verificarea constantă a ușilor. Aceste comportamente aduc o ușurare temporară, dar întrețin anxietatea.

Poți citi mai multe despre cum recunoști tulburarea obsesiv-compulsivă și ce pași poți face pentru a o gestiona.

5. Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)

Aceasta apare după un eveniment traumatic – un accident, o pierdere, o agresiune sau o experiență care ți-a pus viața în pericol. Poți retrăi evenimentul prin vise, amintiri sau reacții fizice intense. Somnul devine agitat, iar încrederea în ceilalți scade.

Am explicat diferențele dintre anxietate cronică și stres posttraumatic, pentru a înțelege mai bine cum se manifestă fiecare.

Cum poți gestiona tulburările anxioase

Vestea bună este că toate aceste forme de anxietate pot fi tratate. Cu o abordare potrivită, poți reveni la echilibru. În cadrul cabinetului meu, folosesc psihoterapia scurtă strategică – o metodă eficientă, concentrată pe soluții concrete. În doar câteva ședințe, poți observa o îmbunătățire semnificativă.

Te încurajez să citești și despre cum poți face față anxietății în viața de zi cu zi, cu blândețe și răbdare față de tine.