Anxietate

 

Anxietatea este definită ca un sentiment patologic de neliniște, de teamă nedeterminată, fără a avea că declanșator, o cauza reală. De multe ori, persoanele care experimentează stări anxioase nu pot să recunoască și să definească factorul declanșator. Făcând parte din categoria tulburărilor de natură psihică, anxietatea este o problemă din ce în ce mai des întâlnită.

Conform sondajelor din America în jur de 18% din populația matură suferă de anxietate, dar din acest procent doar 37% primesc un tratament. Cu cât țările sunt mai dezvoltate cu atât incidența anxietății crește. Astfel în rândul angajaților de la marile companii transnaționale procentul celor care experimentează stări de anxietate crește la aproximativ 41%.

Tulburarea de anxietate a devenit numărul 1 în topul tulburărilor de sănătate mintală în America de Nord. Se estimează că o treime din populația adultă din America de Nord se confruntă cu probleme de anxietate.

S-a constat că tulburarea de anxietate este de două ori mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaților.

 

Articole despre Anxietate

5 simptome comune de anxietate la barbati

Se fac multe studii in privinta sanatatii mintale si toate arata ca femeile sunt mai afectate decat barbatii. Asta nu inseamna ca barbatii sunt imuni ci ca din cauza atitudinii lor asupra bolii nu cer ajutor medical, deci nu sunt parte la statisticile cu care lucreaza specialistii. Totusi, sunt simptome comune de anxietate la barbati pe care le poti recunoaste la cei dragi chiar si fara sa fii specialist. Odata recunoscute si dvs si barbatul drag afectat ar trebui sa cereti ajutor medical. Da, oricat de greu ar fi sa-l convingeti sa faceti asta.

 

Anxietatea și frica – asemănări și deosebiri

Anxietatea și frica sunt identice că stare fiziologică. Frica este o emoție pe care o resimțim ca răspuns la anumiți stimuli exteriori.

Frica reprezintă unul dintre sistemele de apărare ale creierului și nu poate fi controlată voluntar. Rolul central în declanșarea stării de frică îl are Amygdala, componentă a creierului.

Diferența majoră dintre anxietate și frică o reprezintă absența stimului exterior în cazul stării de anxietate. Practic creierul declanșează un mecanism de apărare dar stimulul este inexistent, astfel starea de anxietate poate dura mult mai mult decât stare de frică iar revenirea la starea normală se face cu un anumit efort.


Cauzele anxietății

Nu se cunosc cu exactitate cauzele declanșări tulburării de anxietate dar s-a constatat că atât mediul de viață cât și moștenirea genetică poate favoriza apariția anxietății.

Factorii de risc și indicatorii unei posibile probleme includ:

  • Trauma. Copiii care au suferit abuzuri, traume sau au fost martori la evenimente traumatice au un risc mai mare de a dezvolta o tulburare de anxietate la un moment dat în viață. Adulții care au trecut printr-un eveniment traumatic pot, de asemenea, dezvolta tulburări de anxietate.
  • Boală. Stresul datorat unei boli. O boală gravă poate provoca îngrijorări semnificative cu privire la tratamentul și viitorul persoanei afectate.
  • Creșterea stresului. Un eveniment sau o acumulare de situații existențiale mai stresante poate declanșa starea de anxietate - de exemplu, un deces în familie, stresul de la locul de muncă sau îngrijorarea continuă legată de resursele financiare disponibile.
  • Personalitatea. Anumite tipuri de personalitate sunt mai predispuse la tulburări de anxietate decât altele.
  • Sănătatea mintală. Persoanele care au tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, de multe ori au și o tulburare de anxietate.
  • Consum substanțe. Consumul sau renunțarea la cafeină, droguri, alcool sau alte substanțe / medicamente cu efect puternic stimulant declansează anxietatea.
  • Genetic. Cazuri de tulburări de anxietate în bagajul genetic.

Aceste posibile cauze nu exclud apariția tulburării de anxietate din motive ce nu sunt enumerate mai sus. Există diverși factori declanșatori care sunt foarte greu de găsit. Mai ales, că de cele mai multe ori, persoana în cauză nu poate menționa ce anume declanșează starea de anxietate.

 

Simptomele anxietății

Simptomele anxietății variază de la caz la caz, dar printre cele mai întâlnite putem enumera:

  • Senzație de neliniște sau stare tensionată
  • Senzație de pericol iminent, panică
  • Creștere a frecvenței cardiace
  • Respirație rapidă (hiperventilație)
  • Transpiraţie
  • Frisoane și tremurat
  • Stare de slăbiciune sau oboseală
  • Probleme de concentrare
  • Probleme cu somnul
  • Probleme gastrointestinale
  • Dificultate în controlul stării de panică
  • Tendința de a evita lucrurile care declanșează anxietate

 

Multe dintre simptomele anxietății se regăsesc în declanșarea fricii naturale. Creierul reacționează la stimulul de frică prin diverse mecanisme de apărare care includ mărirea ritmului cardiac, eliberare de adrenalină și activarea sistemului “luptă sau fugi”.

Factorul care face diferența între starea de anxietate și frica naturală este inexistența stimulului real. Practic starea de anxietate se declanșează în absența unui pericol real.

De asemenea multe persoane care au trecut prin stări de anxietate povestesc că:

  • Adesea au simțit că nu pot controla propria viață și stare de sănătate
  • Au experimentat niveluri mai ridicate de stres general
  • Adesea au luptat cu stima de sine scăzută
  • S-au simțit nervoase în societate
  • Au avut dificultăți în gestionarea presiunii cotidiene
  • Au avut așteptări mai mari de la ele însele dar și de la ceilalți
  • Au avut senzația că dragostea celor din jur este condiționată de performanța socială
  • Au făcut excese de toate felurile
  • Au experimentat dependența de serviciu, muncă
  • Au fost mai des bolnavi
  • Au avut multe relații toxice
  • Vizitau mai des medicul de familie sau urgența din spitale
  • Luau mai multe medicamente
  • În general erau nefericiți
  • Aveau un comportament emoțional impulsiv
  • Se supărau mai des
  • În mod regulat se simțeau neliniștiți și copleșiți
  • Se simțeau detașati de realitate și de viață
  • Adesea simțeau că se află la marginea pierderii controlului
  • Săreau din relație la relație în căutarea perfecțiunii
  • Schimbau des locul de muncă în căutarea unui nivel de stres mai mic
  • Își făceau o “zona de siguranță” și nu ieșeau din acest perimetru
  • Simțeau că viața trece fără niciun sens
  • Puneau la îndoială existența lui Dumnezeu în viața lor
  • Se credeau părăsiți de Dumnezeu

 

Trebuie reținut că simptomele anxietății sunt diferite în funcție de tipul de anxietate dobândit. Având un spectru foarte larg de simptome, recunoașterea și încadrarea lor corespunzătoare e de mare ajutor în alegera tratamentului adecvat.

Prin terapie se pot rezolva majoritatea problemelor legate de stările de anxietate. Este bine să se intervină cu ajutorul terapiei încă de la primele manifestări ale anxietății. De cele mai multe ori din cauza prejudecăților sociale oamenii nu apelează la ajutor specializat.

Întârzierea începerii unei terapii poate conduce la instalarea anxietății generalizate. În acest moment viața cotidiană a omului suferă schimbări dramatice. Se pot produce izolări, iar combinația depresie - anxietate poate duce cu ușurință la tentative de suicid.

Tipuri de anxietate

Există mai multe tipuri de anxietate. Cele mai răspândite sunt:

  • Anxietatea generalizată. Persoana afectată resimte starea de anxietate pe o perioadă lungă de timp. Anxientatea este declanșată de activitățile și evenimentele curente. Afectează capacitatea persoanei de a se integra în societate și de multe ori duce la izolare. Aceasta apare adesea împreună cu alte tulburări de anxietate sau depresie și/sau: nervozitate crescută, oboseală, insomnii, probleme de concentrare etc.
  • Atacul de panică. Teama intensă de scurtă durata este caracteristică acestei tulburări. Atacurile pot duce la tremurături, confuzie, amețeli, grețuri și dificultăți de respirație. Atacurile de panică se declanșează brusc și de obicei durează maxim 10 minute. Sunt însă și situații în care un atac de panică poate dura ore întregi. Atacurile de panică apar de obicei după experiențe înfricoșătoare sau stres prelungit, dar pot apărea și fără un factor declanșator. O persoană care se confruntă cu un atac de panică poate interpreta greșit această afecțiune că fiind o boală care îi amenință viața și poate face schimbări drastice în comportament pentru a evita atacurile viitoare.
  • Fobii specifice. Aceasta este o frică irațională declanșată de un anumit obiect sau situație. Fobiile nu sunt ca alte tulburări de anxietate, deoarece au o cauză specifică. O persoană cu fobie poate recunoaște că frica pe care o are e ilogică, dar rămâne în imposibilitatea de a controla anxietatea în jurul stimulului declanșator. Fobiile pot avea ca factor declanșator situații, animale sau chiar obiecte uzuale.
  • Agorafobia. Reprezintă teama de locurile, evenimentele sau situațiile din care persoanei i se pare dificil să scape sau în care are senzația că nu poate primi ajutor în caz de pericol. De multe ori se crede că agorafobia este frica de spațiile deschise dar nu este atât de simplu. O persoană cu agorafobie se teme să plece de acasă, să utilizeze ascensoare sau transportul public.
  • Mutism selectiv. Este o formă de anxietate pe care unii copii o experimentează și se manifestă prin incapacitatea de a vorbi în anumite locuri sau contexte, cum ar fi școala, deși pot avea abilități excelente de comunicare verbală în preajma unor persoane familiare. Poate fi o formă extremă de fobie socială.
  • Anxietatea socială sau fobia socială. Este o teamă de judecata negativă a altora în situații sociale sau apariții publice. Anxietatea socială include o serie de sentimente, cum ar fi frica de scenă, teama de intimitate și temeri în legătură cu umilirea și respingerea. Anxietatea socială poate determina oamenii să evite expunerea publică și contactul uman până la punctul în care viața de zi cu zi devine extrem de dificilă.
  • Anxietatea de separare. Separarea de un loc sau de o persoană care îi oferă bolnavului siguranță declanșează panica și apariția acestei forme de anxietate.
  • Anxietatea post traumă. Se poate dezvolta după un șoc sau o traumă suferită în trecut. Evenimentul este retrăit cu anxietate accentuată și coșmaruri. Experiența traumatică care declanșează această formă de anxietate poate fi determinată de o varietate de evenimente cum ar fi: stagiul militar, accidente, abuzuri sexuale sau alte abuzuri suferite în copilărie, etc.

 

Tratamente pentru anxietate

Tratamentul anxietății are, în general, două direcții. Dacă starea individului este foarte gravă și există perturbări serioase de comportament atunci se începe un tratament medicamentos pentru reducerea stării de anxietate.

Pentru vindecare este însă nevoie de o schimbare în modul de gândire al persoanei afectate. Pentru acesta este recomandată terapia cu un psiholog specializat.

O perioada se va merge în paralel – prescripții medicamentoase și terapie, pentru ca apoi să se renunțe treptat la medicamente și să se continue terapia.

În cazul în care se urmează terapia, sunt de urmărit două aspecte foarte importante:

  • Empatia sau înțelegerea cu psihologul. Nu se poate urma o terapie, oricât de bună ar fi ea, dacă subiectul nu poate, nu vrea sau nu îi place să comunice cu psihologul.
  • Alegerea unei metode terapeutice. Nu toate terapiile au același succes la toți oamenii.

De obicei oamenii își aleg psihologul fie pentru că este recomandat de prieteni, fie că îl găsesc pe internet și citesc despre terapia pe care o aplică. Se întâmplă destul de des ca un individ să vadă mai mulți psihologi până ajunge să găsească rețeta optimă psiholog/terapie.

 

Dacă alegerea unui psiholog ține oarecum de informațiile și recenziile primite, în cazul terapiei de urmat putem găsi informații detaliate pe internet și nu numai.

Principalele terapii care tratează cu succes anxietatea sunt:

  • Terapii scurte, centrate pe soluție. Sunt terapii care nu pun atâta importantă pe trecutul și factorul declanșator al perturbării, cât pe rezolvare și pe mecanismul pe care individul trebuie să îl deprindă pentru a ieși din situația de criză. Este o terapie cu indicații directe.
  • Psihoterapie cognitiv-comportamentală
  • Psihoterapie integrativă
  • Psihoterapie rațional-emotivă și comportamentală
  • Psihoterapie experiențială
  • Psihoterapie analitică
  • Psihoterapie psihanalitică
  • Somatoterapie
  • Hipnoză și hipnoterapia
  • Terapia Gestalt
  • Psihoterapia transpersonală

 

Tratamente medicamentoase folosite în caz de anxietate

In prezent exista 4 clase majore de medicamente folosite in cazul anxietatii:

 - Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei

Acesti inhibitori actioneaza prin oprirea celulei nervoase din creier sa reabsoarba serotonina. Exemple de medicamente din aceasta clasa: citalopram (Celexa), escitalopram (Lexapro), fluoxetine (Prozac), fluvoxamine (Luvox), paroxetine (Paxil, Pexeva), sertraline (Zoloft).

 - Inhibitori ai recaptarii serotonin-noradrenalinei

Aceste medicamente functioneaza prin reucerea reabsorbitiei in creier a serotoniei si a noradrenalinei. Exemple: duloxetine (Cymbalta), venlafaxine (Effexor XR).

 - Antidepresive triciclice

Acestea reprezinta o clasa mai veche de medicamente antidepresive. Sunt inca eficiente in tratarea depresiei si anxietatii dar sunt adesea inlocuite de catre medicii cu alte tratamente care au mai putine reactii adverse / efecte secundare. Exemple: amitriptyline (Elavil), imipramine (Tofranil), nortriptyline (Pamelor).

 - Benzodiazepinele

Benzodiazepinele sunt medicamente sedative care reduc simptomele fizice de anxietatea precum tensiunea musculara. Exemple: alprazolam (Xanax), chlordiazepoxide (Librium), diazepam (Valium), lorazepam (Ativan).

In afara de aceste 4 mari clase se mai folosesc in tratamentul anxietatii urmatoarele medicamente: beta-blocante (contin atenolol, propranolol), Buspirona, inhibitori de monoaminooxidaza (contin isocarboxazid sau phenelzine sau selegiline sau tranylcypromine)

Tratamentul anxietatii cu medicamente poate avea efecte secundare. Printre cele mai intalnite sunt: vedere incetosata, ameteala, somnolenta sau oboseala, constipatie, gura uscata, neliniste, agitatie, crestere in greutate, dureri de cap, greata, probleme sexuale sau disfunctii erectile, probleme ale somnului sau stomac deranjat.

Aceste medicamente interactioneaza, de asemenea, cu alte cateva medicamente, precum si unele alimente si bauturi. Orice persoana care ia astfel de tratamente trebuie sa ceara medicului sau o lista completa a medicamentelor, alimentelor si bauturilor pe care trebuie sa le evite.

Deoarece aceste medicamte sunt periculoase pentru sanatate ta consulta intotdeauna un specialist care va decide cel mai bun tratament, cu cele mai mici reactii adverse. 

 

Tratamente naturiste în caz de anxietate

Dacă tratamentul medicamentos poate fi recomandat numai de către un psihiatru, iar psihoterapia trebuie făcută numai cu un psihoterapeut specializat, tratamentele naturiste pot fi aplicate chiar de către persoană afectată. Ele nu interacționează cu medicamentele și nu dau efecte adverse, dar, e posibil să dureze un timp mai îndelungat până când pacientul poate să observe rezultatele scontate.

La ce trebuie să renunți dacă vrei să te recuperezi din anxietate

  • alcool, cofeină, stimulante, ciocolată sau zahăr în cantități mari - aceste substanțe nu fac altceva decât să-ți crească nivelul de agitație, să-ți disturbe alimentația, odihna și treburile pe care le ai de făcut.
  • renunță la alimentația de tip fast food care este plină de carbohidrați. Aceștia îți afectează nivelul anxietății mai mult decât greutatea.
  • lactatele light și pâinea albă nu-ți fac bine dacă ești anxios. Dar poți consuma cantități mici de lactate normale și pâine neagră.
  • verifică produsele pe care le cumperi din magazine - trebuie să conțină cât mai puțini aditivi alimentari și coloranți.
  • renunță la condimente, folosește doar puțină sare.

 

Ce trebuie să faci ca să te simți mai bine

  • ceaiurile de plante și fructe uscate te ajută să te calmezi și-ți dau o stare generală bună. Consumă-le calde și doar cu foarte puțin zahăr. Sau și mai bine, cu miere naturală.
  • uleiurile volatile (ex. levănțică) se folosesc pentru masaj, pentru băi relaxante sau pentru a parfuma camerele de dormit. Sunt foarte bune în caz de anxietate pentru că te ajută să dormi bine.
  • micul dejun e bine să conțină ouă și legume proaspete, îți dau energie suficientă și o stare generală bună.
  • oricât de frig ar fi afară, tot e recomandat să faci 30 minute de sport în fiecare zi. Poate fi vorba de plimbare, alergare ușoară, câteva exerciții în parc sau la sală. Îți dau un tonus bun și te ajută să elimini stresul.

 

Acum că știi mai multe lucruri practice despre afecțiunea ta, nu mai trebuie decât să treci la treabă, să le aplici. Și să nu renunți la tratamente atunci când te simți puțin mai bine. Scopul este să te simți perfect. Nu te mulțumi cu puțin.


Anxietate
Anxietatea este definită ca un sentiment patologic de neliniște, de teamă nedeterminată, fără a avea că declanșator, o cauza reală. De multe ori, persoanele care experimentează stări anxioase nu pot să recunoască și să definească factorul declanșator. Făcând parte din categoria tulburărilor de natură psihică, anxietatea este o problemă din ce în ce mai des întâlnită.
 

Publicat de: Cabinet de Psihoterapie Simona Jeles


Anxietate